[...] Temerile mele: noi în derivă, fără direcţie. Frica de înec, angoasa asta apăsătoare, multă ploaie şi umezeală rece şi lipicioasă – un fel de sinestezie bolnavă. Un galben şi roşu intens îmi cuprinde retina. Nu te mai văd, nu te mai aud, mi-e frică...simt nevoia să iţi vorbesc, n-am mai vorbit aşa, real, de ceva timp. Parcă nu mai ştiu ce se întamplă cu tine.Te-aş invita la o cafea, dar nu mai ştiu să mă relaxez. Aş alege o terasă de pe malul vestic al Someşului, camuflată într-un aer de epocă. Şi apoi te-aş privi preţ de un ceas şi ţi-aş mângâia obrazul şi te-aş săruta. Satisfăcut, mi-aş aprinde o ţigară şi...atât.[...]
[...] Vreau sa imi iau laptop-ul cu mine, si sa plec in oras. Ah, si mai vreau sa fie vara, sa fiu pe Napoca si sa ma indrept spre Flowers. Sa ma asez la masa, sa aprind laptop-ul si, sorbind lenes dintr-o cafea latte sau expresso, sa astept sa treaca timpul.[...]
[...] Dacă îmi acord o secundă, îi pot simţi încă parfumul discret de atunci; mă văd în staţia de tramvai din apropierea apartamentului ei; simt mirosurile incredibile din acea dimineaţă de iunie. Tocmai plecasem de la ea după o noapte în care stătuserăm treji şi facuseram sex din ala fara promisiuni, asteptari sau pretentii. Eram îmbrăcat cu blugi si tricou, îmi amintesc foarte bine că blugii erau tăiaţi. [...]
[...] Nori noctilucenti luminau fad cerul la 23°35' longitudine E si 46°47' latitudine N, undeva deasupra platoului central, fenomen mai rar intalnit la aceste altitudini. [...]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu